Spiritualitatea franciscană
Din adâncul inimii să-L iubim, să-L onorăm, să-L adorăm şi să-L servim, să-L preamărim şi să-L binecuvântăm pe Dumnezeul nostru Cel mare şi etern, care este Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
Ca şi Fiice ale Sf. Francisc
suntem iubite de Domnul,
chemate şi trimise:
- să pătrundem tot mai mult în misterul Crucii şi al Învierii lui Isus Cristos, din aceasta primind încredere, speranţă şi putere.
- să vedem lumea ca şi creaţie a lui Dumnezeu iar pe fiecare om ca pe imaginea Lui, să preţuim demnitatea lui şi să ne luptăm pentru ea.
- să trăim în comuniunea surorilor şi minoritatea franciscană.
- să fim aici cu oameni şi pentru oameni, mai ales pentru cei săraci, bolnavi şi abandonaţi.
- în diferite dificultăţi şi probleme ale timpului prezent, să fim atente la îndemnurile lui Dumnezeu şi totodată să-I răspundem prin disponibilitatea noastră.
- fiind conştiente de slăbiciunea noastră, să ne străduim pentru convertirea noastră continuă.
- în această lume, să fim martori plini de bucurie ai Iubirii lui Dumnezeu.
- să trăim carisma noastră, luând astfel parte la misiunea Bisericii, pregătind împreună venirea Împărăţiei lui Dumnezeu.
Simbolul TAU - semnul Mântuirii s-a folosit în Evul Mediu ca şi o caracteristică a celor devotaţi în slujba iubirii, aducând sănătatea morală şi psihică.
Cu simbolul TAU, se însemnau cei care au devenit săraci, cei care căutau sprijin doar în Dumnezeu, având în El o încredere deplină, o speranţă sigură şi clară, precum şi cei care regăseau în Dumnezeu un bine unic.